duminică, 25 octombrie 2015

25 OCTOMBRIE 2016


FESTIVITATEA DEPUNERII DE COROANE
ÎN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE 2016
           Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Ziua de 25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.
           Astăzi, 25 octombrie 2016, cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, membrii Subfilialei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti a C.M.R.R. au participat, alături de autorităţile locale şi de unităţile militare din Garnizoana Piteşti,  la festivitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul Eroilor din Municipiul Piteşti .
          Cu această ocazie transmit un sincer LA MULŢI ANI împreună cu dorinţa de unitate tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, şi aduc sincere mulţumiri participanţilor la această festivitate.

PREŞEDINTELE SUBFILIALEI "VLAD ŢEPEŞ"-PITEŞTI
                                                  Col.(rz.)
                                                                     Alexandru MONEA




- ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI -


FESTIVITATEA DEPUNERII DE COROANE
ÎN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE 2015
           Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Ziua de 25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.
           Astăzi, 25 octombrie 2015, cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, membrii Subfilialei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti a C.M.R.R. au participat, alături de autorităţile locale şi de unităţile militare din Garnizoana Piteşti,  la festivitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul Tanchiştilor din Municipiul Piteşti .
          Cu această ocazie transmit un sincer LA MULŢI ANI împreună cu dorinţa de unitate tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, şi aduc sincere mulţumiri participanţilor la această festivitate.

     PREŞEDINTELE SUBFILIALEI "VLAD ŢEPEŞ"-PITEŞTI
            Col.(rz.)
                           Alexandru MONEA


























vineri, 23 octombrie 2015

ZIUA ARMATEI ROMÂNE





          Sunt momente și momente solemne în istoria unui popor.  În istoria poporului român, ziua de 25 octombrie 1944 rămâne înscrisă cu  litere de aur pentru veșnicia neamului românesc.Este ziua când datorită eforturilor materiale, spirituale, juridice, dar mai ales de sânge ale poporului român prin brațul sau înarmat -armata- ,ultima porțiune de pământ al Transilvaniei de nord-vest, răpită prin odiosul dictat de la Viena, a revenit pentru totdeauna la țara mamă.
             În analele poporului român au fost foarte multe momente tragice, unul mai dureros decât altul, dar de gravitatea, primejdia și consecințele incalculabile pentru existența națională, evenimentele din vara și toamna anului 1940, care s-au abătut asupra României nu pot fi comparate nicidecum. Acum,marii actori politici de pe scena europeană - U.R.S.S.-ul lui Stalin și Germania lui Hittler - la care s-au alăturat și sateliții acestora-Italia, Ungaria, Bulgaria - în ciuda diferențelor ideologice ce-i despărțeau, și-au dat mâna și au început târguiala pe seama României, urmărind destrămarea sau chiar desființarea acesteia ca stat național.
            România, întocmai ca în alte rânduri Polonia, a fost pusă pe ''masa de operatie'', iar marii ''chirurgi'' au început să taie în ciuda tuturor evidențelor contrare, a tuturor protestelor și dezacordurilor.


            U.R.S.S.-ul a început ''operatia''. Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței , prin notele ultimative sovietice din 26 și 27 iunie 1940 au fost răpite României și nu cedate așa cum a pretins U.R.S.S.-ul. Odată satisfăcute pretențiile Moscovei, cine mai putea stăvili acțiunile revizioniste ale Ungariei și Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia și U.R.S.S.?
            Neînțelegerile dintre diplomațiile guvernelor de la București și Budapesta asupra pretențiilor exagerate aceleia din urmă asupra Transilvaniei au determinat intrarea în scenă a Germaniei și a Italiei , care s-au erijat în '' arbitrii'' ai conflictului , deși nu le-o ceruse nimeni. Acestea au convocat pentru arbitraj, ''operatie'' pe reprezentanții români și ungari la Viena , unde la 30 august 1940, le-au impus semnarea unui document (arbitraj denumit în mod oficial, dar un veritabil dictat) în virtutea căreia România era silită să transmită Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei însumând un teritoriu de 42.610 km.p. și aproximativ 2.3 milioane de locuitori. Pasul Ungariei a fost urmat și de Bulgaria care la 7 septembrie 1940,la Craiova a pretins și a câștigat Cadrilaterul, un alt pământ românesc, prin voința acelorași mari actori.În mai puțin de trei luni, România Mare, opera atâtor generații și rămasă veșnic legată de memorabilul an 1918, s-a prăbușit,pierzând prin voința învingătorilor de moment ,aproximativ 100.000 km.p. și 7 milioane locuitori în marea lor majoritate români.
            Pentru salvarea ființei naționale grav amenințate și recuperarea teritoriilor răpite, ambițiile vecinilor nefiind satisfăcute în totalitate, România a ales calea alianței militare cu Germania hitleristă.
            Evoluția nefavorabilă a cursului războiului dus alături de Germania hitleristă și constituirea în 1943 a alianței militare a Națiunilor Unite împotrivă acestuia a determinat schimbarea orientării politico-militare a României,moment realizat prin lovitura de palat de la 23 august 1944 prin arestarea Mareșalului Ion Antonescu și a principalilor membrii ai guvernului său la ordinul regelui Mihai I.
            După cum afirmă în Proclamația sa către țară difuzată la posturile de radio în seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai I definea noua orientare politico-militară a statului român - alianța cu forțele coaliției antihitleriste-țara retrăgându-se din războiul purtat alături de Axă. De asemenea, România solicita un armistițiu cu forțele coaliției  (se va încheia tocmai la 12 septembrie 1944, la Moscova în condiții mai mult decât dure pentru România). În același document politic,se mai preciza în mod expres că , pentru eliberarea întregului teritoriu național de sub ocupația forțelor hitleriste și hortyste, România era decisă să lupte împreună ''cu armatele aliate și cu ajutorul lor, mobilizând toate forțele națiunii''.
            Armata română a aflat în seara zilei de 23 august 1944 la orele 22.35 despre schimbarea orientării politico-militare a României  și a răspuns cu rapiditate și în totalitate noii orientări, aspect apreciat ca un eveniment unic în istoria celui de-al doilea  război mondial. Atitudinea armatei s-a datorat convingerii majorității acesteia că, în acele momente dramatice pentru țară, războiul dus alături de Germania, care nu acordase atenția necesară apărării teritoriului românesc, nu mai avea sens.
            Pentru conducerea '' operațiilor tuturor forțelor armate de uscat,aer și  marină până  la stabilirea raporturilor de comandament în cooperarea viitoare cu trupele Națiunilor Unite'', la scurt timp după arestarea Mareșalului Ion Antonescu, Marele Stat Major român a emis trei directive operative. Primele două, elaborate în ziua loviturii de palat aveau drept obiectiv eliberarea  capitalei și a zonelor adiacente acesteia  de trupele hitleriste,acțiune care s-a desfășurat cu succes și s-a finalizat până la 31 august 1944,precum și încetarea ''oricărui act de agresiune contra forțelor sovietice''. Pentru respectarea adevărului istoric, acest ultim aspect nu a fost respectat și  de către  armata sovietică, care și-a continuat acțiunile ofensive în forță împotrivă armatei române, procedând la dezarmarea unitațiilor militare și la transformarea efectivelor acestora în prizonieri de război.
             Operațiunile militare desfășurate de România începând cu 23 august 1944 cuprind două etape distincte : etapa eliberării teritoriului național și etapa participării la eliberarea  Ungariei, Cehoslovaciei și a Austriei .


În  prima etapă, până la 31 august 1944 a fost eliberat Bucureștiul și zonele adiacente acestuia, înlesnind considerabil asaltul Aliaților contra Reich-ului nazist și, în primul rând, a creat condiții din cele mai  favorabile pentru ofensiva Fronturilor 2 și 3 ucraniene, care au depășit din ''marș'' faimoasa linie fortificată Focșani-Nămoloasa-Brăila-Dunărea maritimă, înaintând fără lupte 600 de km,până la granițele Bulgariei și Iugoslaviei. Ulterior,tot în cadrul acestei etape, începând cu 1 septembrie și până la 25 octombrie 1944 s-a trecut la eliberarea teritoriului național vremelnic ocupat de inamicul germano-hortyst.
            Prin Directiva operativă nr.51 din 30 august 1944, Marele Stat Major român stabilea armatelor de operație 1 și 4 române obiectivele imediate și ulterioare în vederea eliberării teritoriului național vremelnic ocupat de armatele germane și ungare '' să se interzică orice încercare de pătrundere a inamicului spre trecătorile Carpatiilor Meridionali și Apuseni, interesând, îndeosebi, menținerea zonelor Brașov, Turda, Beiuș, Arad, Timisoara, iar ulterior să treacă la acțiuni ofensive mai importante pentru cucerirea Ardealului de Nord''.  Din  directivă rezultă că Marele Stat Major preconiza că etapa luptelor de apărare să fie de scurtă durată, acordându-se prioritate ofensivei pentru atingerea obiectivului strategic -eliberarea părții de nord-vest a României.
            Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic au fost destinate armatele 1 și 4 române, care au acționat la nord de Carpații Meridionali și la est de Carpații Occidentali pe un front de circa 900km, pătrunzând în dispozitivul de luptă germano-hortyst aproximativ 350 de km. Fixarea și urmărirea inamicului în interiorul arcului carpatic pe direcția Brașov, Cluj, Carei a înlesnit ofensiva armatelor sovietice în Carpații Orientali spre Târgu Mureș, Dej, Satu Mare. Armata 1 română participa la operațiuniile militare cu un efectiv de 73.844 militari, în timp ce Armata 4 a cărei comandă o preluase, de la 4 septembrie 1944, generalul de corp de armată Gheorghe Avramescu, avea începând cu 10 septembrie un  efectiv ce se ridica la peste 113.000 de luptători, în funcție de importanța misiunilor încredințate. Situația diferită în timp și spațiu își  va pune amprenta asupra organizării și  desfășurării luptelor.
            Față de situația favorabilă creată ca urmare a rezistenței dârze a trupelor române,care a determinat slăbirea forțelor inamice și scăderea intensității acțiunilor ofensive ale acestora,comandamentul Armatei 4 române a luat măsuri pentru a se trece la ofensivă.Prima acțiune ofensivă de amploare în Podișul Transilvaniei s-a declanșat în dimineața zilei de 9 septembrie 1944,acțiunile militare încadrându-se în operațiunea ofensivă ''Debrețin'' concepută și executată de Înaltul Comandament Sovietic,care a vizat și eliberarea părții estice a Ungariei(până la Tisa).
 

            Cele mai puternice și impetuoase atacuri le-au executat ostașii Diviziilor 9 și 11 infanterie și 8 cavalerie române pentru ocuparea Dealului Sângeorgiu care domina valea Mureșului între Cipău și Iernut ca o adevărată fortificație naturală, puternic amenajată genistic și apărată cu înverșunare de unități din Divizia 8 cavalerie S.S germană. Înălțimea a fost cucerită la 26-27 septembrie în urma atacurilor executate de ostașii Diviziei 9 infanterie română, care a reușit astfel să realizeze un important corp de pod pe malul nordic al Mureșului. Insistența comandantului  Armatei 27 sovietică de a cuceri cu orice preț această poziție puternic fortificată prin atacuri frontale, fără sprijin de aviație a făcut că Armata  4 română să piardă numai în această zonă cunoscută generic Oarba de Mureș circa 7000 de militari (morți,răniți și dispăruți). În Banat,concomitent, Armata 1 română,cooperând cu forțe militare sovietice din armatele 46 și 53, a respins, până la 5 octombrie trupele inamice dincolo de frontiera națională.
Armata 4 română încadrată inițial la flancul drept de Armata 7 de gardă sovietică, apoi de Armata 40 , iar la flancul stâng de Armata 27, a dezvoltat ofensiva pe direcția generală Luduș, Bonțida, Jibou, Carei pătruzând rapid după eliberarea Clujului (11 octombrie de către Divizia 18 infanterie română și Divizia 4 sovietică) prin ''Poarta Somesului'',până la adevărata frontieră a țării, pe care a depășit-o la 25 octombrie 1944, la est de aliniamentul Carei, Satu Mare. Concomitent, marile unități și unități din Armata 1 română au eliberat Crișana, în cooperare cu Armata 27 sovietică și Grupul hipomecanizat ''General Pliev''.
Eliberarea părții de nord-vest a României ocupate de Ungaria hortystă în 1940 a permis comandantului  Armatei 4 române, generalul Gheorghe Avramescu, să se adreseze militarilor din subordine și să sublinieze în Ordinul de zi nr.392 bis din 29 octombrie 1944 eroismul și dăruirea acestora :''La chemarea țării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin dictatul de la Viena, ați răspuns cu insuflețire și credință în izbânda dreptății neamului românesc. ...Azi,când avangărzile trec pe pământ străin pentru desăvârșirea înfrângerii definitive a dușmanilor,gândul meu se îndreaptă către voi cu dragoste și admirație pentru faptele voastre de arme.Peste veacuri veți fi stăviliți,voi ofițeri și ostași care ați eliberat Ardealul''. Victoria a fost obținută prin lupta a 525.702 de militari români, angajați de la 23 august 1944 în operații militare cu trupele germane și ungare, din care au fost pierduți peste 52.330 (morți ,răniți sau dispăruți). Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 72.937 de militari.
            La rândul său, ministrul de război, generalul de corp de armată Mihai Racoviță, în Ordinul general nr.77 din 26 octombrie 1944, aprecia jertfa ostașului român pentru "..eliberarea Ardealului sfânt,leagăn scump al românismului, furat printr-un odios dictat...Reculeși după izbânda atât de dorită și așteptată, trecem cu  încredere și bărbăție la luptă,pentru zdrobirea definitivă a dusmanului''.
 
 
Slavă eternă glorioasei Armate române!


                                                            Locotenent-colonel (rz) dr.
                                                                                                        Ştefan Ciobanu



joi, 22 octombrie 2015

PROGRAMUL ZILEI DE 25 OCTOMBRIE 2015


FESTIVITATEA DEPUNERII COROANELOR DE FLORI

        - Membrii subfilialei "Vlad Ţepes" - Piteşti sunt invitaţi la festivitatea depunerii de coroane de flori prilejuită de aniversarea Zilei Armatei Române.
        - LOCUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII : MONUMENTUL TANCHIŞTILOR  la Școala de Aplicație pentru Unități de Luptă „Mihai Viteazul” de pe strada Nicolae Dobrin din municipiul Piteşti.


       - ZIUA, DATA : Duminică, 25 octombrie 2015
       - ORA DE PREZENTARE A MEMBRILOR A.N.C.M.R.R. PARTICIPANŢI : 09.15
       - ORA DE ÎNCEPERE A ACTIVITĂŢII : 09.30
       - ŢINUTA DE SEZON, DECENTĂ

Presedintele 
Subfilialei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti
a cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere
                                Colonel  (rz.) 
                                                Alexandru MONEA

luni, 5 octombrie 2015

DESCHIDEREA ANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU UNITĂŢI DE LUPTĂ "MIHAI VITEAZUL"

         Astăzi, 05 septembrie 2015, la invitaţia comandantului Şcolii de Aplicaţie pentru Unităţi de Luptă "Mihai Viteazul", am participat la deschiderea anului de învăţământ alături de reprezentantul Statului Major General şi de autorităţile locale.


Presedintele 
Subfilialei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti
a cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere 
                               Colonel  (rz.) 
                                                Alexandru MONEA




 

joi, 1 octombrie 2015

EVENIMENTELE LUNII OCTOMBRIE 2015

Evenimente importante



01 Octombrie 2015 - Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice Ziua Pensionarului (Organizaţia Naţiunilor Unite a apreciat în anul 1990 că este necesar ca statele lumii, guvernele lor să omagieze generaţiile vârstnice, pentru contribuţia lor la dezvoltarea societăţii) 25 ani ;
01 Octombrie 2015 - Ziua Internaţională a Muzicii;
04 Octombrie 2015 - Ziua Internaţională a Animalelor;
05 Octombrie 2015 - Ziua Mondială a Educaţiei (din 1994 sub egida UNESCO);
09 Octombrie 2015 - Ziua Mondială a Poştei (La 9 octombrie 1874 a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală . România este membru fondator!).
17 Octombrie 2015 - Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei;
24 Octombrie 2015 - Ziua Naţiunilor Unite;
31 Octombrie 2015 - Ziua Internaţională a Mării Negre.



Zilele genurilor de armă şi specialităţilor militare



01 Octombrie 2015 - Ziua Scafandrilor Militari (La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat prima unitate de scafandri - Centrul de Scafandri - Constanta .39 ani ;
09 Octombrie 2015 - Ziua Resurselor Umane (La 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă, "I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare", organizată pe două "diviziuni", din care ulterior au evoluat structurile de personal/resurse umane din Armata României.) 153 ani ;
25 Octombrie 2015 - ZIUA FORŢELOR ARMATE ROMÂNE (La 25 octombrie 1944, în timpul celui de-al doilea razboi mondial, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au eliberat, la Carei, ultima brazdă de pământ românesc aflată sub ocupaţia hortistă. Sărbătorirea Zilei Armatei Române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959.). 56 ani ;
30 Octombrie 2015 - Ziua Relaţiilor Publice Militare (La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA -înfiinţată la sfârsitul lunii octombrie 1991), s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relatii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, structura poartă denumirea de: Direcţia informare şi relaţii publice.). 22 ani ;