PENSII MILITARE ÎN N.A.T.O.

PENSIONAREA CADRELOR MILITARE DIN STATELE NATO:

Belgia:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 51-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;

·        Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;

·       Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

·       Ofiţeri superiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

·        Generali: vârsta 57-61 ani; ani de serviciu 25-35; pensie 75%  din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

·        Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

·        Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 45-55 ani; ani de serviciu 25-30;  pensia 80% din ultimul salariu brut;

·        Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80% din ultimul salariu brut;

·        Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensia 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie:

Personalul militar beneficiază de o legislație proprie privind pensiile, diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil. Militarii beneficiază de pensii militare de stat. Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani. Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiază la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fără a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an în plus se adaugă 3,3%.

Olanda:

Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

Nota: Aici exista o inadvertență. Rezultă că în fapt, există o legislație separată față de civili. În caz contrar, am ajunge la concluzia că la toți olandezii pensia se calculează pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real.

           După cum stau lucrurile ar rezulta că în Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alți cetățeni. In condițiile în care un colonel olandez are o solda lunară cuprinsa între 8 000 și 10000 de euro.

Polonia:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 50 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

·        Ofiţeri superiori: vârsta 55 ani; ani de serviciu 15; pensia  75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

·        Generali: vârsta 60 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile); 

Turcia:

·        Ofiţeri inferiori: vârsta 41-48 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

·        Ofiţeri superiori: vârsta 41-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

·        Generali: vârsta: 60-65 ani; ani de servici 35-45; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu.

S.U.A.:

Legislația privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile.

           Pensia se calculează în funcție de anii și lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forțe, modul de executare al serviciului militar și baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar. Pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

În toate aceste state pensia militară nu se decuplează de la creșterile salariale la activi deoarece este, în fapt, SOLDA DE REZERVIST, obligațiile militare continuând și după trecerea în rezervă.

Aceasta prevedere se află, ca recomandare și în documentele aderării României la NATO.

Spre deosebire de toți membrii NATO, în Romania pensia nu este de 80% ci de 65% baza de calcul (pe vremea lui Ceaușescu era 66%) si nu din ultimul salariu brut ci din câteva  elemente ale acestuia, calculat pe media a 6 luni din ultimii 5 ani.

Ei nu au o bariera în sus, noi avem la 85%. Comparat cu pensiile civililor, care se aliniază cu rata inflației și cresc odată cu creșterea punctului de pensie.

  

DOMNILOR POLITICIENI,

VREȚI NATO DOAR DECLARATIV?

COMUNICAT AL ACADEMIEI ROMÂNE

20 iunie 2017

ACADEMIA ROMÂNĂ

Pentru respectarea

Centenarului Marii Uniri

şi a memoriei istorice a românilor

Academia Română este principala instituţie a conştiinţei naţionale a românilor. Această menire este inserată în actul ei de naştere, proiectul ei constitutiv, rostul instituţiei şi destinul său primordial.

Există momente când un popor nu poate să tacă. Există momente în Istorie când conştiinţa naţională a celor care conduc vremelnic destinele unei naţiuni scade sub cota de alarmă. Sunt acele momente în care totul pare de vânzare, totul se negociează, totul se relativizează, tot ce e sfânt şi intangibil devine simplă marfă pe taraba politică.

În aceste momente, este datoria tuturor celor care trebuie să vorbească să iasă în faţă şi să spună lucrurilor pe nume. Conştiinţa naţională a unui popor are nevoie să se exprime prin instituţiile sale. Apelul nostru către clasa politică din România este să nu uite de menirea ei. Să nu insulte sufletele a zeci de milioane de români, trăitori în România şi în afara hotarelor ei, să nu batjocorească anul în care pregătim sărbătorirea a 100 de ani de Românie modernă, independentă şi mare.

Pe 15 martie 1848 „tinerii unguri“ conduşi de Petöfi Sandor şi mobilizaţi de poeziile sale patriotice au ridicat mulţimile („Sus! Patria către maghiari strigat-a: E timpul pentru luptă să fiţi gata!“). La finalul zilei, programul în douăsprezece puncte, printre care şi unirea Ungariei cu Transilvania, a fost acceptat de către Parlament şi de Curtea de la Viena.

Această zi ar urma să devină, în preajma a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor Românilor, Ziua maghiarilor din România!

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o ignorare flagrantă şi vinovată a memoriei istorice a românilor, pentru care Unitatea naţională şi de limbă a constituit busola istorică în toate momentele de restrişte sau de bucurie colectivă.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România este un gest iresponsabil în perspectiva menţinerii păcii sociale interne, exemplară în ţara noastră, în condiţiile în care drepturile minorităţilor de aici depăşesc normele europene în materie.

A vota ziua de 15 martie ar însemna o anulare a eforturilor de sărbătorire firească a Centenarului unităţii naţionale care are ca miză crucială Unirea de la 1 decembrie 1918 – clipa astrală a istoriei poporului român.

A vota ziua de 15 martie ca Zi a maghiarilor din România înseamnă o încurajare tacită a revendicărilor cercurilor extremiste maghiare care au început deja o veritabilă campanie internă şi internaţională în perspectiva a 100 de ani de la Trianon.

Academia Română nu poate să admită că se poate întâmpla aşa ceva. Nu există scuze, argumente şi justificări de niciun fel. Toţi vom fi judecaţi pentru faptele noastre, mai ales când miza acestor fapte este naţională, nu individuală. Nimeni nu are dreptul să ignore Istoria unui popor.

Trimitem pe această cale apelul nostru către politicienii români, de orice naţionalitate ar fi aceştia, la responsabilitate, respect şi, până la urmă, la bun simţ.

Să nu ne uităm menirea şi să nu uităm niciodată cine suntem.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

BIROUL PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE

Calea Victoriei, nr. 125 | sector 1 | 010071 | Bucureşti |Tel: +40 21.212.86.40