miercuri, 11 martie 2020

RECOMANDĂRI PRIVIND CONDUITA ÎN PREVENIREA RĂSPÂNDIRII CORONAVIRUS (COVID-19)

15 RECOMANDĂRI privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID-19)

Protejați-vă, evitați contactul direct!

🔴Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere.
          ❗Feriți copiii de acele locuri de joacă care presupun atingerea unor suprafețe/obiecte comune de către un număr mare de copii.

🔴Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile.
          ❗Se recomandă, inclusiv în privința persoanelor împreună cu care locuiți, să NU intrați în contact direct decât după igienizarea mâinilor atunci când reveniți la domiciliu.

🔴Evitați atingerea suprafețelor care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum: balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces.
          ❗În cazul în care sunteți totuși nevoiți să atingeți aceste suprafețe, protejați-vă folosind șervețele de unică folosință.

🔴Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun încercați să NU stați față în față cu alte persoane.
          ❗Asigurați-vă, după folosirea transportului în comun, că v-ați igienizat mâinile înainte de a vă atinge fața, nasul sau gura.

🔴Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare cu nivel scăzut de trafic de persoane.
          ❗În zonele urbane, pentru distanțe mici, se recomandă folosirea modalităților alternative de deplasare, fie cu bicicleta/trotineta electrică, fie mersul pe jos.

🔴Evitați deplasările în țările care se confruntă cu număr mare de cazuri de infectări cu noul coronavirus (COVID-19) și descurajați întoarcerea în țară a persoanelor din zonele de risc, respectiv din țările cu număr mare de cazuri cu noul coronavirus. Date actualizate în timp real despre țările vizate pot fi obținute accesând link-ul (http://www.cnscbt.ro/ ), respectiv „Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19”
          ❗În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus există riscul ca la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia.
          ❗În mod obligatoriu, românii care se întorc în țară din zone de risc vor trebui să intre în autoizolare la domiciliu, ceea ce presupune ca întreaga familie să facă același lucru.

🔴Limitați folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul/telefonul sau plăți on-line.
          ❗Transmiterea virușilor se realizează într-o pondere semnificativă prin intermediul banilor, cu care ia contact, statistic, un număr foarte mare de persoane.

🔴Optați pentru munca de acasă, în măsura în care aveți această posibilitate oferită de angajator.
          ❗Există recomandări din partea Ministerului Muncii, în atenția angajatorilor, pentru flexibilizarea programului de lucru pentru angajați și prezentarea eventualelor opțiuni legale pe care le au la dispoziție. Detalii, aici: https://bit.ly/2TGyV8d

🔴Respectați cu strictețe regulile de igienă personală recomandate de autorități, pentru a vă proteja atât pe dumneavoastră cât și pe cei apropiați. Folosiți masca de protecție doar în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, pentru a-i proteja pe ceilalți.
          ❗Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun, minimum 20 de secunde, după orice contact cu o suprafață potențial contaminată.
          ❗Folosiți prosoape de hârtie, de preferat, pentru a vă șterge mâinile.
          ❗Nu vă atingeți ochii, nasul sau gura cu mâinile neigienizate.
          ❗Dacă strănutați sau tușiți acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință, pe care aveți grijă să-l aruncați imediat la coșul de gunoi.
          ❗Dezinfectați frecvent, cu soluție pe bază de alcool sau clor, suprafețele cu care intrați în contact, atât acasă cât și la locul de muncă.
          ❗Aerisiți de mai multe ori pe zi încăperile în care desfășurați activități.
          ❗Luați medicamente antivirale sau antibiotice numai la prescripția medicului.
          ❗NU beți lichide din aceeași sticlă/pahar cu alte persoane și nu folosiți aceleași tacâmuri.
          ❗NU intrați în contact direct cu persoanele aflate în autoizolare la domiciliu, indiferent dacă prezintă sau nu simptome specifice coronavirus.
          ❗Masca de protecție/masca chirurgicală îi protejează pe cei din jurul dumneavoastră, în cazul în care aveți simptome de gripă sau răceală, întrucât previne răspândirea virusului pe cale respiratorie.
          ❗Masca de protecție trebuie să acopere complet nasul și gura persoanei care o poartă.

🔴Țineți cont de faptul că nu în toate cazurile infectarea cu noul coronavirus(COVID-19) este vizibilă prin simptome specifice (tuse, febră, dificultăți în respirație).
          ❗Virusul poate fi răspândit inclusiv de persoane aparent sănătoase, care nu au cunoștință de faptul că sunt purtători ai noului coronavirus.
          ❗Informați-vă despre noul coronavirus numai din surse oficiale!
          ❗Puteți obține detalii dacă sunați la 0800.800.358, care este un număr de informare, nu este un număr de urgență.
          ❗Doar în cazul urgențelor sunați la 112!

Protejați-vă apropiații, nu-i expuneți!

🔴Evitați, cu prioritate, expunerea persoanelor în vârstă (peste 65 de ani) și a celor cu imunitate scăzută/boli asociate către alte persoane cu simptome de gripă sau răceală, în zone aglomerate sau zone cu trafic intens de persoane.
          ❗Potrivit statisticilor, persoanele cele mai vulnerabile în cazul infectării cu noul coronavirus sunt vârstinicii cu multiple afecțiuni asociate (ex: diabet zaharat, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, cancer).
          ❗În Italia, până pe 9 martie, mai mult de jumătate din cazurile de infecție s-au înregistrat la persoane de peste 65 de ani și aproximativ 90% din decese au survenit la pacienți de peste 70 de ani.
          ❗Nu s-a înregistrat niciun deces la pacienți cu vârsta sub 40 de ani și un singur deces între 40 și 50 de ani.
          ❗În cazul tinerilor și al copiilor (0-18 ani) a fost înregistrată cea mai mică rată de infectare cu noul coronavirus, respectiv 1,4%.

🔴Semnalați autorităților orice caz despre care aveți cunoștință că ar fi putut intra în contact cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dintr-o țară afectată (zona roșie sau zona galbenă) și care nu se află în izolare.
          ❗Manifestați o atitudine preventivă față de orice caz, întrucât răspândirea virusului este posibilă și din partea persoanelor care nu manifestă simptome specifice.

🔴Semnalați imediat medicului de familie dacă ați călătorit în zonele afectate de coronavirus (COVID-19), chiar dacă la momentul respectiv NU se aflau pe lista zonelor aflate sub alertă. Detalii pot fi obținute accesând link-ul (http://www.cnscbt.ro/ ), respectiv „Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19”, actualizată periodic.
          ❗În cazul în care nu puteți contacta medicul de familie, apelați la Direcția de Sănătate Publică din județul dumneavoastră și în ultimă instanță la 112.

🔴Rămâneți acasă dacă aveți simptome de gripă sau răceală (tuse, febră, dificultăți în respirație) și sunați medicul de familie pentru a solicita sfaturi, NU mergeți din primul moment la unitățile de urgență.
          ❗Există riscul, în cazul în care sunteți purtător al virusului, să transmiteți și altor persoane noul coronavirus.
          ❗Este de preferat să rămâneți la domiciliu, iar transferul către spital să se realizeze în mod organizat, respectând toate măsurile de izolare.

🔴Dacă vă aflați în autoizolare la domiciliu respectați cu strictețe recomandările autorităților, NU părăsiți sub nicio formă domiciliul pe perioada celor 14 zile, NU primiți vizitatori și NU intrați în contact apropiat cu eventualele persoane care vă furnizează alimente sau produse.
          ❗În cazul în care încălcați regimul autoizolării la domiciliu riscați amendă de până la 20.000 de lei, precum și dosar penal în cazul în care contribuiți la răspândirea virusului.

Grupul de Comunicare Strategică

EVENIMENTELE LUNII MARTIE 2020

Evenimente importante

01 Martie 2020 - Ziua Mărțisorului. 
08 Martie 2020 - Ziua internaţională a femeilor şi Ziua internaţională a drepturilor femeilor şi a păcii internaţionale;
21 Martie 2020 - Ziua internaţională pentru eliminarea discriminării rasiale;
22 Martie 2020 - Ziua Mondială a Apei;
23 Martie 2020 -
Ziua Meteorologică Mondială;

Zilele genurilor de arma si specialitatilor militare 


01 Martie 2020 - Ziua Automobilistilor Militari (La 1 martie 1917, prin înaltul Decret nr. 245 al regelui Ferdinand I, s-a înfiintat "Regimentul de Tracţiune Automobilă", moment ce a marcat începutul procesului de reorganizare a formaţiunilor de automobile si apariţia armei auto în Armata României.);
01 Martie 2020 - Ziua Forţelor pentru Operaţii Speciale (La 1
martie 2003 a luat fiinţă primul batalion de operaţii speciale, Batalionul 1 Operaţii Speciale "Vulturii", la Tg. Mureş.);
25 Martie 2020 - Ziua Operaţiilor Psihologice.

Aniversări ale A.N.C.M.R.R.
Subfiliala „Vlad Țepeș”-Pitești

 28 Martie 2020 -  Se împlinesc 7 ani de când, un grup de militari în rezervă și în retragere din municipiul Pitești, cu sprijinul Filialei Județene „Posada” a CMRR - Curtea de Argeș au înființat la nivelul Municipiului Pitești Subfiliala „Vlad Țepeș” - Pitești a CMRR ca structură componentă a Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”, care este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, prin Hotărârea de Guvern nr.20/15.01.2004 publicată în Monitorul Oficial nr.104/2004 și prin Hotărârea de Guvern  nr.108/30.01.2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 85/2008 (prin care sintagma „Uniunea Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” a fost schimbată cu Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”).
           Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” cu toate structurile sale componente îndeplinesc cerințele prevăzute în art. 52 (3) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale fiind asociație de utilitate publică cu reprezentare la nivel național, care își desfășoară activitatea în domeniile de responsabilitate ale Ministerului Apărării Naționale” .

EVENOMENTELE LUNII FEBRUARIE 2020

Evenimente importante
11 Februarie 2020 - Ziua Mondială a Bolnavilor
14 Februarie 2020 - Ziua Sfantului Valentin
21 Februarie 2020 - Ziua Internaţională a limbii materne
 
Zilele genurilor de arma si specialitatilor militare
01 februarie 2020 - Ziua Intendenţei Militare (La 1 februarie 1861 prin Înaltul Ordin de Zi nr. 29 s-a înfiinţat intendenţa armatei). (159 ani)
23 februarie 2020 - Ziua Hidrografului Militar (
la 23 februarie 1926 s-a înfiinţat Serviciul Hidrografic Maritim.) (94 ani)
28 februarie 2020 - Ziua Protecţiei Civile ( Prin Decretul regal din 28 februarie 1933
a luat fiinţă protecţia civilă sub denumirea de "apărare pasivă" .)(87 ani)

joi, 23 ianuarie 2020

24 Ianuarie 1859 – Ziua Unirii Principatelor Române






                                                          ”Hai să dăm mână cu mână

                                                            Cei cu inima română,

                                                            Să-nvârtim hora frăției

                                                            Pe pământul României!



                                                           Unde-i unul, nu-i putere

                                                           La nevoi și la durere

                                                           Unde-s doi, puterea crește

                                                           Și dușmanul nu sporește!”

         Ideea și dorința de Unire la români a fost o permanență de-a lungul istoriei milenare și s-a manifestat sub forma conștiinței originii comune a tuturor locuitorilor din spațiul geografic al fostei Dacii, a comunității de limbă, cultură, tradiții, obiceiuri, aspirații, în permanența viețuirii pe același teritoriu, în unitatea sa etnică.

            Primul moment crucial în lupta românilor pentru dobândirea independenței și făurirea unității politico-statale atât de des manifestate în evul mediu românesc este marcat de opera lui Mihai Viteazul, intrat în conștiința națională ca „restitutor Daciae”.


 Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia 21 octombrie / 1 noiembrie 1599



            Magistralul act politic al Unirii tuturor românilor înfăptuit de Mihai Viteazul în 1600, când acesta se va intitula „domn a toată Țara Românească, al Ardealului și al Țării Moldovei”, deși de scurtă durată, datorită vitregiilor timpului și intereselor de expansiune și dominație ale imperiilor limitrofe, va exercita o influență puternică și permanentă asupra conștiinței românești, devenind un simbol și un ideal al tuturor generațiilor care s-au succedat acestui eveniment epocal din istoria românilor.



 Sigiliul lui Mihai Viteazul cuprinzând însemnele celor trei țări române



            Un moment definitoriu al ideii de Unire a tuturor provinciilor românești îl regăsim peste veacuri și în programele revoluției de la 1848 din țările române. Însă, datorită existenței celor trei imperii limitrofe (otoman, țarist și habsburgic – n.n.) care se împotriveau din răsputeri acestui ideal, acesta trebuia realizat etapizat: mai întâi unirea – într-o primă fază a Moldovei și Țării Românești, pentru ca apoi, după constituirea noului stat parțial unificat, să se pășească la desăvârșirea unității lui, la construirea Daco-României, cum îl numeau teoreticienii revoluționari. 

            În perioada următoare revoluției burghezo-democratice de la 1848 din țările române, înăbușită prin intervenția brutală a celor trei imperii limitrofe, problema unirii Principatelor a devenit esența mișcării de eliberare națională și socială. În această operă de o importanță majoră, care nu mai putea fi amânată, cei dintâi care au fost purtătorii de cuvânt, cei care s-au putut exprima liber, au fost revoluționarii exilați după înfrângerea revoluției. Prezenți în marile capitale europene, aceștia (N.Bălcescu, I.Ghica, D.Bolintineanu, frații Brătianu, frații Golescu, M.Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Cezar Bolliac etc.) au informat opinia publică și cercurile politice europene asupra dezideratului românesc.

            Anul 1853 este marcat de războiul Crimeei (1853 – 1856). Izbucnit între Rusia și Turcia, ca urmare a refuzului celei din urmă de a accepta cererea Rusiei țariste la așa – zisul ”protectorat asupra creștinilor ortodocși”, consacrat în istoriografie sub denumirea de ”chestiunea orientală”, a antrenat în vârtejul său Anglia, Franța, Sardinia, de partea Turciei. Inițial, Austria și Rusia au adoptat o politică de neutralitate. După părerea unui istoric american, Riker, în lucrarea  sa intitulată”Cum s-a înfăptuit România”, apărută la București, în anul 1940, ”Războiul Crimeei a făcut din cauza moldo-valahilor o problem europeană.”

            În iunie 1853, fără nici o declarație de război, ca de atâtea ori în istorie, trupele țariste trec Prutul și ocupă ambele Principate române. Datorită presiunilor habsburgice și a faptului că operațiunile militare se mutaseră în Crimeea, Rusia este nevoită să-și retragă trupele. Locul lor este ocupat de trupele de ocupație habsburgice, care și-au inaugurat politica de ocupație prin abuzuri și imixtiuni directe în politica internă și externă a Principatelor și, în special, împotriva elementelor politice cu tendințe progresiste, naționale.

            Invocând pretextul ”apărării creștinilor ortodocși” atât de mult vehiculat de propaganda țaristă în ultima jumătate de veac a secolului al XIX-lea, Rusia, fără nici o declarație de război, în iunie 1853, își trimite armatele care trec Prutul și ocupă ambele Principate române aflate sub suzeranitate otomană. Datorită presiunilor habsburgice și a faptului că operațiunile militare se mutaseră în Crimeea, Rusia este nevoită să își retragă trupele de ocupație. Locul lor este ocupat de trupele habsburgice, care și-au inaugurat astfel politica de ocupație prin abuzuri și imixtiuni directe în politica internă și externă a Principatelor și, în special, împotriva elementelor politice cu tendințe progresiste, naționale.

            Marile puteri beligerante implicate în conflict erau direct interesate în finalitatea acestuia. În martie 1855, la Viena, s-au deschis lucrările unei Conferințe la care au luat parte Anglia, Franța, Austria, Rusia și Turcia.  Lucrările conferinței au eșuat datorită poziției inflexibile a Rușiei de a nu accepta condițiile de pace impuse.

Însemnătatea acestei conferințe pentru Principatele române rezidă în faptul că în acest areopag european s-a luat în discuție pentru prima dată problema unirii celor două țări române. Ulterior, Conferința s-a mutat la Constantinopol, în ianuarie 1856, dar fără eficiența dorită de puterile beligerante, datorită ostilității Turciei.

            În final, la 28 februarie 1856, au început lucrările Congresului de la Paris, având ca scop principal încheierea păcii și restabilirea „echilibrului european” zdruncinat în urma războiului Crimeei. Pentru români, marile puteri participante, care cunoșteau dorința unanimă de unire a acestora, s-au pronunțat pentru sau împotriva ei, conform propriilor interese economice și politice în această zonă a Europei.

            Problema Unirii celor două țări române a fost ridicată de Franța în ședința din 8 martie, când chestiunea Principatelor s-a aflat pe ordinea de zi. Poziția pro unire a Franței a mai fost sprijinită și de delegații Angliei și Rusiei, pe poziții ostile situându-se reprezentanții Turciei și Austriei. Datorită poziției ostile a acestora pe marginea acestei probleme, a apărut ideea convocării unui plebiscit prin care să se consulte dorințele românilor.

            După lungi și dificile dezbateri, la 30 martie 1856, s-a semnat la Paris Tratatul de Pace, care în privința celor două țări române stabilea următoarele:

-          desființarea protectoratului rusesc instituit în urma păcii de la Adrianopol (1829);

-          principatele sunt scoase de sub tutela Rusiei și sunt puse sub garanția celor șapte Puteri;

-          sultanul, în colaborare cu ambasadorii Puterilor semnatare aflați la Constantinopol va întocmi un firman electoral în baza căruia să se constituie în ambele țări adunări ad-hoc care să reprezinte interesele tuturor claselor sociale;

-          să se înființeze o comisie specială de informare, compusă din reprezentanții celor șapte Puteri care se va întruni la București și va culege dorințele poporului asupra viitoarei organizări a Principatelor, rezultatele urmând a fi transmise la Paris, unde printr-o Convenție se va stabili organizarea lor și vor fi comunicate românilor printr-un hatișerif (act) emis de sultan.

-          Poarta otomană, în situația când liniștea internă în Principate va fi amenințată sau compromisă, nu va putea interveni cu trupe fără aprobarea celorlalte Puteri.

Cum plebiscitul nu se putea desfășura în prezenţa trupelor de ocupație (austriece), Congresul a luat în discuție și retragerea trupelor austriece. Măsuraa fost contestată de Austria, care solicită în același timp și retragerea trupelor rusești din sudul Basarabiei (județele Cahul, Bolgrad și Ismail-n.n.) revenit Moldovei după răpirea Basarabiei în 1812 de către Rusia țaristă.

            Turcia, inamicul declarat al unirii românilor, a luat măsura înlocuirii domnitorilor Ghica și Știrbei, cu o locotenență domnească constituită din câte trei membri cu opțiuni turcofile, în scopul distrugerii mișcării unioniste de masă și a partidei unioniste. Acest aspect a luat forme și mai exacerbate în Moldova, unde caimacamul Nicolae Vogoride era și mai devotat cauzei separatiste.

            Cu toate samavolniciile practicate, mișcarea pentru unire se dezvoltă și mai mult. În Moldova, alegerile pentru adunarea ad-hoc s-au desfășurat la 19 iulie 1857. Pe moment, antiunioniștii manevrați de Turcia, Austria și Anglia, au avut succes. Dar problema unirii Moldovei cu Muntenia, care antrena întreaga suflarea românească ajunsese atât de departe încât a imprimat un alt curs relațiilor internaționale. Franța, în primul rând, nu era dispusă să rămână învinsă de diplomația adversarilor unirii, iar Rusia nu putea să renunțe la propriile planuri de a ocupa Moldova sau de a accepta unirea celor două țări sub sceptrul său politic.

            Europa se găsea în pragul unui nou război. Detensionarea situației a venit în urma întâlnirii din 6-10 august 1857 dintre Napoleon al III-lea al Franței și regina Victoria a Angliei. „Compromisul” de la Osborne, cum este denumit în istorie, realizat între cele două mari puteri, în esență, consta în următoarele: Franța renunță la sprijinirea unirii celor două țări române, iar Anglia făgăduiește în schimb să obțină de la Turcia anularea pentru adunările ad-hoc. Alegerile au fost anulate. Noile alegeri au început la 20 septembrie 1857.

Adunările ad-hoc – organisme a căror creare și funcționare a fost prevăzută în hotărârile Conferinței de pace de la Paris, în scopul de a se pronunța asupra viitoarei organizări a țărilor române – au exprimat în pofida atâtor greutăți și intrigi ale marilor puteri ostile, dorința de Unire a moldovenilor și muntenilor în cadrul unui stat național. În ansamblul lor, deputații celor două foruri naționale au votat cu entuziasm și în deplină cunoștință de cauză, la 7 și 9 octombrie 1857, hotărârile care dădeau glas voinței unanime a poporului român: Unirea Principatelor Moldova și Muntenia într-un singur stat – România; domn ereditar ales dintr-o familie domnitoare a Europei; autonomia și garantarea drepturilor internaționale ale statului stipulate în vechile capitualții încheiate cu Poarta; neutralitatea și inviolabilitatea statului român; adunare reprezentativă și consultativă; garanția colectivă a marilor puteri etc.

Convenția de la Paris, încheiată la 7/19 august 1858, hotăra ca Moldova și Muntenia să poarte denumirea de Principatele Unite. Se constituia o Comisie Centrală pentru pregătirea legilor, se prevedea înființarea unei Curți de Casație comună, ambele cu sediul la Focșani, măsuri de organizare identică a armatei. În același timp, prin Convenția de la Paris se hotăra că fiecare țară va avea domnule ei, guvernul ei, adunarea ei legislativă, administrația sa separată, ceea ce nu mai corespundea aspirațiilor de unire a celor două țări române.

Dar ultimul act nu era încă jucat. Convenția de la Paris era ceea ce Europa putuse da națiunii române, acesteia îi revenea sarcina imperativă să ducă mai departe un proces a cărei evoluție o influențase și până atunci, dar asupra căreia trebuia să acționeze și mai direct, dezvoltând în sensul aspirațiilor sale, stipulațiile favorizante acesteia din convenție și realizând statul modern. Concluzia firească era pentru patrioții români că: unirea nu se putea realiza decât prin acțiunile directe ale poporului român (-s.n.).

În ambele țări române, în condițiile grelei lupte politice ce se anunța datorită stipulațiilor electorale neprielnice (conform Convenției de la Paris se restrângea dreptul la vot la câteva mii de oameni), se alcătuiseră grupări politice în jurul diferitelor candidaturi la domnie. Conservatorii susțineau în Moldova, pe fostul domn Mihai Sturdza sau pe fiul acestuia Grigore, iar în Muntenia pe foștii domni Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei.  Se realizează, pe  timpul acestei acerbe lupte politice, intensificarea  legăturilor dintre partidele naționale, unioniste.

            La 5/17 ianuarie 1859 Adunarea Electivă a Moldovei a trecut la alegerea domnului. Deputații au ales în unanimitate și în „glas mare” pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. Atât partizanii lui Mihai Sturdza cât și cei ai fiului acestuia, văzându-se în minoritate, au votat și ei pe candidatul Partidei naționale.  

            În Țara Românească, în concepția fruntașilor Partidei naționale era ideea că domnul nou ales trebuia să fie, ca și domnul Moldovei, intermediarul care urma să asigure realizarea unirii Principatelor sub prinț străin, potrivit programului adoptat de mișcarea unionistă. Dar, în final și fruntașii liberal-radicali care susțineau candidatura lui Nicolae Golescu și, mai ales, datorită faptului că, prin dubla alegere, se realiza totodată și unirea pe cale indirectă a domniei personale, după o scurtă opoziție, ei s-au raliat propunerii și au sprijinit alegerea lui Alexandru Ioan Cuza.

            Adunarea Electivă a Țării Românești și-a deschis lucrările în ziua de 24 ianuarie 1859. Deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Cuza, menționând că prin aceasta se realiza unirea, „aspirația generoasă a tuturor generațiilor” și că nu se încălcau prevederile Convenției de la Paris, întrucât nu era vorba de unire politico-administrativă, ci de o unire personală. În urma acestei propuneri, deputații au votat în unanimitate alegerea lui Cuza ca domn al Munteniei.

  



Alexandru Ioan Cuza domnitorul Principatelor Unite (1859-1866)

            Se încheia ceea ce Ion Ghica denumise în aceeași zi într-o telegramă către Vasile Alecsandri drept „una dintre cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre”.

            Trebuie menționat cu obiectivitate că realizarea celor două momente mai sus menționate a fost rodul implicării întregii clase politice, indiferent de orientarea politică, care au pus mai presus de patima politică idealul national și al maselor populare care le-a determinat la un astfel de comportament benefic pentru țară.

            Respectând formal dispozițiile Convenției de la Paris, s-a reușit ca pe calea ingenioasă a dublei alegeri, poporul român să izbândească în lupta sa pentru făurirea statului național, dubla alegere fiind primul pas al îndeplinirii mărețului ideal al românilor - statul național unitar.

            O dată realizată Unirea, deocamdată în forma personală, prin dubla alegere a lui Cuza, rămânea ca această dublă alegere să fie recunoscută internațional, de către puterile garante și de cea suzerană (Turcia). Austria era împotriva actului de la 24 ianuarie; aceeași atitudine adoptă din capul locului și Turcia; Anglia manifestă inițial rezervă, în timp ce Franța, Rusia, Sardinia și Prusia ne erau favorabile. În urma demersurilor diplomatice făcute de V. Alecsandri, ministrul de externe la Paris, Torino, dar și la Londra, Anglia își schimbă punctul de vedere. Așa încât, la conferința care se deschide la Paris, reprezentanții a cinci puteri garante (Franța, Rusia, Anglia, Sardinia și Prusia) - hotărâră, în cea de-a doua ședință (1/13 aprilie 1859) să ceară Porții otomane să recunoască dubla alegere. În cea de-a treia ședință (26 august/7 septembrie 1859) în urma războiului austro-franco-sard, Austria fiind înfrântă pe câmpul de luptă, este nevoită și ea, să recunoască împreună cu Turcia, dubla alegere. Se specifica restrictiv, că ea este valabilă numai pe timpul cât va domni Cuza; dezvoltarea ulterioară a evenimentelor lipsește însă această restricție de orice valoare.

            Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a ținut numai șapte ani de zile, dar a fost una dintre cele mai rodnice ale istoriei noastre. Alexandru Ioan Cuza a avut „cap politic” în ciuda imaginii de colonel nimerit la întâmplare în strana Istoriei sau, după cum afirmă istoricul Xenopol, înălțat pe tron „printr-o aiureală momentană”. Aceste însușiri personale ale lui Cuza explică marile acte politice realizate, dar este de subliniat și faptul că a fost secondat de un sfetnic de seamă, Mihail Kogălniceanu.


Mihail Kogălniceanu

La 4 decembrie 1861, prin eforturi personale și ale diplomației românești, Cuza l-a determinat pe sultan, în urma vizitei făcute la Constantinopol în septembrie 1860, să aprobe unirea complete.

Magistrale rămân în analele istoriei românilor cuvintele cuprinse în proclamația adresată de Cuza, la 11/23 decembrie 1861, „…Unirea este îndeplinită – afirma el – naționalitatea română este întemeiată ... alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

            Se formează acum un singur guvern sub președinția lui Barbu Catargiu, rămânând o singură capitală, București; parlamentul iarăși unul singur, își deschide prima ședință comună în ziua de 24 ianuarie 1862; pe actele interne începe să se scrie ”România„ în loc de ”Principatele Unite„.
             Unirea era acum „completă” și ea va rămâne „definitivă”.



Unirea de la 1859„Unirea cea mica” a reprezentat actul de voință al întregii națiuni române „o manifestare adevărat națională”, scria I.C. Brătianu.




Col. (rtr.) dr. Ștefan Ciobanu

marți, 7 ianuarie 2020

EVENIMENTELE LUNII IANUARIE 2020

Evenimente importante


11 Ianuarie 2020 -
Ziua rezervațiilor naturale;
15 ianuarie 2020 - Aniversarea a 170 de ani de la nașterea poetului
                               Mihai Eminescu,
24 Ianuarie 2020 - Ziua Unirii Principatelor Române
26 Ianuarie 2020 - Ziua Mondială a Vămilor;
27 Ianuarie 2020 - Ziua Comemorării Internaționale a Holocaustului;


marți, 31 decembrie 2019

REVELION 2019/2020






Dragi camarazi

Gândiți-vă la trecerea dintre ani ca la o poartă. Puteți să treceți prin această poartă în noul an și să luați cu voi numai lucrurile și gândurile bune. Vă dorim ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug.
Cu prilejul trecerii în noul an vă transmitem cu mult respect și considerație un călduros

La mulţi ani!

BIROUL 

SUBFILIALEI „VLAD ȚEPEȘ” - PITEȘTI