CRĂCIUN FERICIT !

                   Stimaţi camarazi în rezervă sau activi,

         Fie ca sărbătorile de anul acesta să vă umple sufletul de bucurie, încredere, speranţă şi iubire, şi cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului, vă dorim belşug, prosperitate, linişte sufletească şi multe împliniri!
                CRACIUN FERICIT! 

Preşedintele Subfilialei "Vlad Ţepeş"-Piteşti
       Colonel (rz.)
                    Alexandru MONEA

95 de ani de la Marea Unire

Dragi camarazi, membri ai A.N.C.M.R.R.  ,,Alexandru Ioan Cuza”, dragi rezervişti  pensionari militari vă felicit cu dragoste şi recunoştință de Ziua Națională a ROMÂNIEI.

Sărbătorim la 1 Decembrie Ziua Națională a ROMÂNIEI. Putem afirma, cu motive temeinic argumentate, că anul 1918 reprezintă, în istoria poporului român, anul triunfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru făurirea Statului Naţional Unitar.

Sacrificiile armatei în campania anilor 1916 – 1917 au fost răsplătite de izbânda idealului naţional. La 1 Decembrie nu sărbătorim doar Unirea Transilvaniei cu România, această memorabilă zi reprezintă clipa finală a înfăptuirii marelui ideal naţional, se aniversează deopotrivă revenirea în graniţele istorice a românilor din Basarabia şi Bucovina. Este ziua când fiecare suflare românească nealterată trebuie să-şi manifeste recunoştinţa faţă de toţi eroii cunoscuţi și necunoscuţi, care au contribuit pas cu pas la naşterea României întregite.

Cunoscând urmările tragicului an 1940 pentru români, apreciem că sărbătoarea Unirii trebuie să reprezinte o vie speranţă de viitor, iar acest sfânt deziderat nu ne-a rămas în grijă doar pentru a-l perpetua şi transmite altor generaţii, ci să depunem eforturi pe măsura fiecăruia, astfel încât bucuria şi spiritul României Întregite să reînvie odată şi pentru totdeauna.

LA  MULŢI  ANI  ROMÂNIA !

LA  MULŢI  ANI  TUTUROR  ROMÂNILOR !

 

PREŞEDINTELE A.N.C.M.R.R..,,Alexandru Ioan Cuza”

General (r) prof.univ.dr. Mihai  ILIESCU

FESTIVITATEA DEPUNERII DE COROANE 
ÎN ZIUA DE 
1 DECEMBRIE - ZIUA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR

           Astăzi, 01 decembrie 2013, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, membrii ai Subfililei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti a C.M.R.R. au participat, alături de autorităţile locale şi de unităţile militare din Garnizoana Piteşti,  la festivitatea depunerii de coroane la Monumentul Eroilor .

          Profit de acestă ocazie să transmit un sincer LA MULŢI ANI tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere şi aduc sincere mulţumiri participanţilor la această festivitate.

     PREŞEDINTELE SUBFILIALEI "VLAD ŢEPEŞ"-PITEŞTI
            Col.(rz.)
                           Alexandru MONEA

PROGRAMUL ACTIVITĂŢII DE DEPUNERE A COROANELOR DE FLORI DIN 01 DECEMBRIE 2013

LOCUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII : MONUMENTUL EROILOR (Lângă stadion);
ZIUA, DATA : Duminică, 01 Decembrie 2013
ORA DE ÎNCEPERE A ACTIVITĂŢII : 10.15
ORA DE PREZENTARE A MEMBRILOR A.N.C.M.R.R. PARTICIPANŢI : 10.00
ŢINUTA :  DE SEZON, DECENTĂ

1 Decembrie, Ziua Naţională a României

        Anul acesta, la 1 Decembrie se împlinesc nouăzeci şi cinci de ani de la acel moment apoteotic, crucial care a încoronat lupta de veacuri a românilor de pretutindeni pentru Unirea lor în graniţele unui singur stat naţional puternic şi independent.

       Dorinţa de Unire s-a reflectat pregnant de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru sub forma conştiinţei originii comune a tuturor locuitorilor din spaţiul geografic al fostei Dacii, în conştiinţa comunităţii de limbă,cultură,tradiţii,obiceiuri, aspiraţii, în permanenţa vieţuirii pe acelaşi teritoriu istoric în unitatea sa etnică.

       Ideea unităţii Ţării Româneşti cu Moldova şi cu Transilvania a fost exprimată frecvent şi hotărât în decursul secolelor de exponenţii cei mai de prestigiu ai poporului român, ceea ce pune în evidenţă viabilitatea conştiinţei sale naţionale. Ea a fost susţinută cu argumente de ordin istoric, politic, lingvistic, spiritual, religios, adesea conjugate.

        În ciuda fărâmiţării sale statale specifice structurii feudale, ideea de unitate a românilor avea străvechi şi solide temelii: comunitatea de origine şi de limbă, omogenitatea structurii economice şi culturale a întregului teritoriu locuit de români, consolidate de legăturile multiple existente de-a lungul istoriei între toate proviincile româneşti.

         Numeroşi cărturari şi oameni politici şi-au dăruit întreaga lor capacitate şi energie sprijinirii şi înfăptuirii acestui  vis secular al românilor -unirea într-un singur stat naţional în graniţele Daciei - vis care a devenit o condiţie şi o necesitate a progresului şi civilizaţiei româneşti.

          Primul moment crucial în lupta românilor pentru dobândirea independenţei şi făurirea unităţii politice este marcat de opera lui Mihai Viteazul, intrat în conştiinţa naţională ca "restitutor Daciae  ". Marele act politic al Unirii tuturor românilor , înfăptuit în anul 1600, deşi de scurtă durată, va exercita o influenţă puternică şi permanentă asupra conştiinţei naţionale. Mihai Viteazul avea să se intituleze "domn a toată Ţara Românească,al Ardealului şi al Ţării Moldovei". Din acest moment, lupta pentru unitatea statală şi independenţă nu a cunoscut niciun moment de pauză.

           Un alt moment definitoriu pentru visul românilor este 24 ianuarie 1859 când se va înfaptui unirea celor două principate Moldova şi Muntenia " Unirea cea Mică ", dar "perla bijuteriei ",     -Transilvania- încă nu revenise la ţara mamă.

            Primul război mondial a fost o asemenea zguduire pentru întreaga Europă, inclusiv pentru România. După doi ani de neutralitate, dar  activă (1914-1916) guvernul Brătianu a decis intrarea în luptă alături de Antantă . Această decizie a factorilor politico-militari a fost întâmpinată cu entuziasm de cei mai mulţi dintre români, care socoteau că a venit timpul să-şi realizeze cu arma în mână , idealul  naţional. Dar după izbânzile din primele săptămâni, au urmat dezastrele pe plan militar, care au constituit un adevărat şoc pentru clasa politică românească şi pentru o mare parte a populaţiei. A venit apoi retragerea în Moldova, lunga iarnă din noiembrie 1916-martie 1917, cu numeroase privaţiuni şi mai ales cu un număr incredibil de morţi din cauza bolilor contagioase izbucnite. Apoi, din nou cerul s-a luminat, au fost obţinute izbânzile de la Mărăşti-Mărăşeşti şi Oituz din vara anului 1917, care au adus revigorarea stării de spirit, a sentimentului naţional. Dar retragerea Rusiei din război, în noiembrie 1917, a determinat România să pornească şi ea pe calea armistiţiului şi a păcii separate.

              Dar, parcă printr-un miracol al istoriei, anul 1918 -care pentru români începuse sub cele mai negre auspicii -avea să devină anul unor măreţe împliniri , prin realizarea unirii Basarabiei,Bucovinei şi Transilvaniei cu patria mamă.

              Mentalul colectiv al românilor a fost influenţat de trei factori esenţiali: unirea ,războiul şi reformele, care au impus o trăire intensă, o largă participare a populaţiei. În privinţa Unirii este de menţionat că evenimentele din spaţiul românesc s-au desfăşurat în strânsă conexiune cu cele înregistrate la nivelul întregului continent european. Primul semnal a fost dat de popoarele din Rusia, care în 1917-1918 s-au ridicat la luptă în numele dreptului la autodeterminare. Românii din Basarabia s-au integrat şi ei în acest şuvoi, care nu mai putea fi stăvilit. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a decis independenţa Republicii Moldova (Basarabia) faţă de Rusia. La 27 martie, acelaşi Sfat al Ţării a hotărât unirea Basarabiei cu " mama sa România". La 9 aprilie 1918, prin decret regal a fost ratificată unirea Basarabiei cu România .

              La sfârşitul războiului , monarhia habsburgică se clătina şi ea din temelii. Lupta popoarelor pentru libertate a luat avânt şi a fost încununată de succes. În toamna anului 1918, Austro-Ungaria s-a prăbuşit. În şuvoiul revoluţionar produs de acest eveniment, românii din Bucovina şi Transilvania  au fost " o voce " distinctă. Venise pentru ei "ora astrală" a unirii cu patria mamă. La Cernăuţi s-a constituit mai întâi o Adunare Constituantă,apoi au avut loc alegeri pentru Congresul general al Bucovinei,organism democratic, larg reprezentativ. În ziua de 28 noiembrie 1918, Congresul general a votat în unanimitate , unirea Bucovinei cu România.

                   Aproape în acelaşi timp s-a desfăşurat şi acţiunea pentru unirea Transilvaniei cu România. Rolul conducător l-a avut Consiliul Naţional Român Central, alcătuit din câte şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi ai Partidului Social Democrat. Un rol important în dinamizarea acţiunilor revoluţionare l-au avut ostaşii întorşi de pe front. Alegerile pentru Marea Adunare Naţională au prilejuit o puternică exprimare a spiritului civic, deputaţii primind mandate (credinţionale) de a vota pentru unirea Transilvaniei cu România. Deputaţii în număr de 1228 , întruniţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, au votat în unanimitate  unirea acestei străvechi provincii româneşti cu ţara mamă.

                      La 1/14 decembrie 1918, o prestigioasă delegaţie de ardeleni a venit la Bucureşti, unde a prezentat regelui Ferdinand actul Unirii Transilvaniei cu România. Prin decrete regale, la 11/24 decembrie a fost ratificată unirea Transilvaniei ,iar la 18/31 decembrie şi cea a Bucovinei.

O fericită coincidenţă a făcut ca exact în istorica zi de 1 decembrie 1918,când la Alba Iulia se hotăra unirea Transilvaniei cu România, Bucureştiul să trăiască un eveniment cu valoare de simbol pentru toţi românii: revenirea în capitala ţării a regelui Ferdinand şi a reginei Maria, după ce ,în noiembrie 1916 fuseseră nevoiţi să se retragă la Iaşi.

                       Nu putem încheia această scurtă retrospectivă a evenimentelor care au precedat Marea Unire de la 1 decembrie 1918, fără a aminti rolul şi implicarea armatei române. Acestea constau în principal din jertfa celor aproape un milion de fii ai neamului îmbrăcaţi în haina oştăşească şi căzuţi în Războiul de eliberare şi întregire naţională din 1916-1919, jertfă precedată de stăruitoarele eforturi ale oştirii pentru afirmarea crezului naţional în secolul al-XIX-lea şi continuată în plan superior,după desăvârşirea măreţului act prin asumarea de către armată a rolului de garant al consolidării statului naţional unitar şi suveran. Nu armata a săvârşit Unirea cea Mare, ci naţiunea română în totalitatea părţilor ei componente uzând de toate căile şi resursele ei materiale şi umane, prin îmbinarea dreptului cu forţa  pusă în slujba dreptăţii şi adevărului.

                                                                                                Lt.col.(rz.)dr.Ştefan CIOBANU

Evenimente ale lunii noiembrie 2013

EVENIMENTE IMPORTANTE

21 Noiembrie 2013 - Ziua Mondială a televiziunii (14 ani);
25 Noiembrie 2013 - Ziua Internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor;
30 Noiembrie 2013 - Ziua Românilor de pretutindeni.

ZILE ANIVERSARE ALE ARMELOR, GENURILOR DE ARMĂ ŞI SPECIALITĂŢILOR MILITARE

03 Noiembrie 2013 - Ziua Vânătorilor de Munte (3 noiembrie 1916) (97 ani);
08 Noiembrie 2013 - Ziua Înzestrării Armatei;
10 Noiembrie 2013 - Ziua Artileriei (În anul 1843, au fost aduse patru tunuri de la Istanbul de către domnitorul Gh.Bibescu. La 10 noiembrie 1843 se înfiinţa prima baterie de artilerie, prin Porunca Domnească nr. 198, ) (170 ani);
12 Noiembrie 2013 - Ziua Statului Major General;
12 Noiembrie 2013 - Ziua Cercetaşilor Militari (12 noiembrie 1859, prin Ordinul de Zi nr.83, domnitorul A.I.Cuza a semnat actul de constituire a "Sectiei a II-a" din cadrul "Corpului de Stat Major General", acesta fiind prima structură organizată a cercetarii Armatei române.)(154 ani);
12 Noiembrie 2013 - Ziua Geodezilor Militari (În 1859 s-a înfiintat Serviciul Topografic Militar.) (154 ani);
16 Noiembrie 2013 - Ziua Transporturilor Militare ( 16 noiembrie 1880) (133 ani);
29 Noiembrie 2013 - Ziua Infanteriei Marine

FESTIVITATEA DEPUNERII DE COROANE ÎN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE

           În ziua de 25 octombrie 2013, cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, membrii ai Subfililei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti a C.M.R.R. au participat, alături de autorităţile locale şi de unităţile militare din Garnizoana Piteşti,  la festivitatea depunerii de coroane la Monumentului Tanchiştilor .

          Cu acest prilej transmit un sincer LA MULŢI ANI tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere şi aduc sincere mulţumiri participanţilor la această festivitate.

     PREŞEDINTELE SUBFILIALEI "VLAD ŢEPEŞ"-PITEŞTI
            Col.(rz.)
                           Alexandru MONEA

Ziua Armatei Române

                În anul de graţie 2013,la 25 octombrie se  împlinesc aproape şaptezeci de ani de când ultima palmă de pământ din străvechiul trup al Transilvaniei a fost eliberat de Armata română.

                Răpita prin odiosul Dictat din 30 august 1940 realizat prin decizia impusă la Viena de către Germania hitleristă si Italia mussoliniană la solicitările Ungariei hortiste care revendica ''drepturile milenare'' asupra Transilvaniei şi sub''privirile binevoitoare'' ale Uniunii Sovietice care mai răpise  în  vara aceluiaşi an Basarabia,nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei,eliberarea şi revenirea la ţara mamă a părţii de nord-vest a Transilvaniei a constituit o preocupare primordială şi permanentă a factorilor de decizie politico-militară de la Bucureşti  în  întreaga perioadă cuprinsă între 30 august 1940 şi 23 august 1944.

                Armata româna a aflat despre ieşirea României ''din alianţa cu puterile Axei şi imediata  încetare a războiului cu Naţiunile Unite'', în seara zilei de 23 august 1944, la orele 22.35, în urma difuzării la radio a Proclamaţiei către ţară a regelui Mihai.Printre alte principii expuse,regele mai reitera ideea că ''Alături de armatele aliate şi cu ajutorul lor,mobilizând toate forţele naţiunii,vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţie straină''.

                Directiva operativă emisă de Marele Stat Major tot  în seara zilei de 23 august 1944 stabilea cu claritate scopul politic al acţiunii românesti:''Armata română înceteaza lupta alături de trupele germane  în  scopul de a obţine pacea de la Naţiunile Unite şi de a reîncepe lupta alături de forţele armate ale acestora pentru eliberarea Ardealului de nord'',concomitent cu executarea operaţiei strategice de acoperire a frontierelor şi a liniei de demarcaţie din podişul transilvan pentru împiedicarea pătrunderii forţelor inamice pe teritoriul controlat de guvernul român.

                Avantajele strategice pe care România le-a adus Aliaţilor prin actul de la 23 august 1944 au fost amplificate prin aportul la războiul dus pâna la victoria din mai 1945 împotriva Germaniei şi Ungariei,într-un spaţiu european de maximă importanţă: perimetrul ungaro-cehoslovaco-austriac,jalonat de valea Dunării,pe direcţia generală Bucuresti,Budapesta,Viena,Praga.   

                După o serie de mari acţiuni strategice executate de armata română,prima acţiune de maximă importanţă a reprezentat-o oprirea ofensivei declanşate de comandamentul german la 5 şi 13 septembrie 1944  în  podişul transilvan, în  Banat şi  în Crişana.

                După ce a oprit,până la 8 septembrie 1944,înaintarea trupelor germane şi ungare spre Carpaţi,Armata 4 română a acţionat ofensiv în podişul transilvan,împreună cu forţe ale armatelor 27 şi 7 de gardă sovietice pe direcţia loviturii principale,reuşind să respingă,până la 4 octombrie 1944,trupele germane şi ungare la nord de râurile Mureş şi Arieş.Cele mai grele lupte s-au desfăşurat în zona Iernut,Oarba de Mureş,unde datorită insistenţelor sovietice fară o analiză temeinică şi pertinentă,Armata 4 română a pierdut în aceasta zonă circa 7000 de militari români (morţi,răniţi si dispăruţi).Concomitent,în  Banat,Armata 1 română,cooperând cu forţe ale armatelor 46 şi 53 sovietice,a respins, până la 5 octombrie 1944,trupele inamice dincolo de frontiera naţională.

                Ofesiva propriu-zisă pentru eliberarea părţii de nord-vest a României a fost declanşată la 9 octombrie 1944,acţiunile militare încadrându-se în operaţia ofensivă ''Debreţin'',concepută şi executată de Înaltul Comandament sovietic,care a vizat şi eliberarea părţii estice a Ungariei(până la Tisa).

                Armata 4 română  încadrată iniţial la flancul drept de Armata 7 de garda sovietică, apoi de Armata 40 sovietică,iar la flancul stâng de Armata  27 sovietică,a acţionat ofensiv pe direcţia generală Luduş,Bonţida,Jibou,Carei, pătrunzând rapid,după eliberarea Clujului (la 11 octombrie 1944 de către Divizia 18 infanterie română şi Divizia 4 infanterie sovietică) prin''Poarta Someşului'',până pe adevărata frontieră a ţării,pe care a depăşit-o la 25 octombrie 1944,la est de linia Carei,Satu Mare.Concomitent,forţe din Armata 1 română au eliberat Crişana,în cooperare cu forţe din Armata 27 sovietică.

                Eliberarea părţii de nord-vest a României ocupată de Ungaria din 1940 a permis generalului Gheorghe Avramescu,comandantul Armatei 4 române,să se adreseze militarilor din subordine şi să releve în Ordinul de zi nr.329 bis din 29 octombrie1944: ''La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului răpit prin dictatul de la Viena,aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda dreptaţii neamului românesc...Peste veacuri veţi fi slăviţi voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul''.Victoria a fost obţinută prin lupta a 525.702 de militari români,angajaţi de la 23 august 1944 în  operaţii militare cu trupele germane şi ungare,din care au fost pierduţi 58.330(morţi,răniţi si dispăruţi).Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la peste 72.937 de militari.

                Slavă eternă Armatei române !

                                                                                                 Lt.col.(rz.)dr. Ştefan Ciobanu