Ziua Rezervistului Militar este înscrisă
de către Serviciul Istoric al Armatei la 31 mai în Calendarul tradițiilor
militare, editat de către Statul Major General.
La această dată, concomitent cu
ziua Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere
(A.N.C.M.R.R.), zi care marchează momentul reluării, în anul 1990, a tradiției
asociative a cadrelor militare în rezervă și în retragere provenite din
activitatea în Armata României, cu acceptul tuturor structurilor asociative
reprezentative din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională,
se sărbătorește și Ziua Rezervistului Militar din România. Instituirea zilei de
31 mai ca zi a Rezervistului Militar din România s-a legiferat prin H.G. nr.
467 din 12 mai 2010.
Prima organizație a cadrelor
militare în rezervă și în retragere atestată juridic a fost Societatea
Veteranilor Independenței înființată în anul 1885. Societatea a funcționat până
în anul 1902, s-a reînființat în anul 1908, fuzionând apoi cu organizațiile
veteranilor de război înființate în perioada care a urmat.
Războiul Sfânt de Reîntregire a
Neamului a scos în evidență rolul deosebit pe care l-au avut cadrele militare
în rezervă și în retragere, a cărei pondere ajunsese la aproape 80% din cadrele
armatei.
În aceste condiții, în anul 1923
a fost înființată Uniunea Ofițerilor în Rezervă și în Retragere Proveniți din Activitate
(S.O.R.P.A.).
În timpul guvernării Mareșalului
Ion Antonescu (1943) s-a propus ca organizația cadrelor militare în rezervă și
în retragere a foștilor combatanți să cuprindă: S.O.R.P.A., U.O.,R.R., două
asociații de subofițeri, patru asociații cu grade inferioare, cinci asociații
ale cadrelor militare cu caracter special, în total 13 asociații care, la
rândul lor, urmau să constituie Asociația Foștilor Luptători Valizi (A.F.L.V.),
CONDUSĂ DE UN Comandament General depinzând de Ministerul de Război.
Înlăturarea la 23 august 1944 a regimului antonescian a pus capăt unui asemenea
proiect. Nu a urmat însă o perioadă mai facilă pentru asociațiile cadrelor
militare în rezervă și în retragere, ale foștilor combatanți.
Au urmat 42 de ani de interzicere
abuzivă, de negare totală a dreptului constituțional al cadrelor militare în
rezervă și în retragere de a se asocia.
La 21 septembrie 1948, prin
Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1342 au fost desființate ultimele
organizații ale cadrelor militare în rezervă și în retragere și ale foștilor
combatanți, punându-se astfel capăt unei activități de 63 de ani a acestor
organizații (1885 – 1948).
La numai câteva luni după
evenimentele din decembrie 1989, la 31 mai 1990, din inițiativa unor generali
și ofițeri în rezervă și în retragere, pe eșichierul societății românești
postdecembriste a apărut, fiind reluată tradiția asociativă și reînființând
structura asociativă constituită în 1925, sub denumirea Asociația Națională a Cadrelor Militare în
Rezervă și în Retragere, inițial sub denumirea Liga Națională a Ofițerilor în
Rezervă și în Retragere, apoi Uniunea Națională a Cadrelor Militare în rezervă
și în Retragere.
În prezent Asociația Națională a
Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere(A.N.C.M.R.R.) numără peste 35.000
de membri organizați în 47 de filiale județene și de sector, dispune de însemn
heraldic, steag de identificare și insignă proprii și deține înalte distincții
militare românești.
Col. (rtg.) dr. Ștefan Ciobanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.