COMUNICAT A.N.C.M.R.R. DIN 29.11.2012

http://ancmrr.ro/greseli-facute-de-legiuitor-privind-diminuarea-cuantumului-unor-pensii-militare/

Greşeli făcute de legiuitor privind diminuarea cuantumului unor pensii militare

COMUNICAT

Din 29.11.2012

           În ultimul timp, se vorbeşte tot mai mult despre unele „greşeli” făcute de legiuitor în ce priveşte diminuarea cuantumului unor pensii ale militarilor, ca urmare a aplicării unor acte normative (Legea 119/2010, Legea 263/2010 şi OUG1/2011) emise de fosta guvernare, dar puţini oameni ştiu exact în ce constă aceste „greşeli”.

Vom încerca să explicăm, în cele ce urmează, despre ce este vorba.

Legea 119/30.05.2010, precizează, în art. 1, că „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul  Legii 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:

a) pensiile militare de stat; 

b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;…”

Reglementarea este clară: din momentul intrării în vigoare a acestei legi, pensiile militare de stat nu mai existau, ele devenind pensii de asigurări sociale. Legiuitorul nu afirmă că aceste pensii ar fi “pensii speciale”, pentru simplu motiv că ele erau pensii specifice profesiei militare şi se calculaseră in baza unor criterii care să asigure un trai decent celor care serviseră ţara, într-un regim profesional deosebit.

Art. 3 din legea 119/2010 confirmă decizia din art. 1, atunci când reglementează modul de recalculare a pensiilor militarilor, devenite pensii de asigurări sociale, precizând  că: „(1) Pensiile prevăzute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare”. Trebuia aplicat însă şi art. 180 din Legea 19/2000, care dispune: „al. (6) Cuantumul pensiilor stabilite pe baza prevederilor art. 76, luându-se in considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin. (2), (3) (5) si (51; (7). In situaţia in care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit in baza legislaţiei anterioare, se păstrează in plată cuantumul avantajos”. Numai că, pe baza OUG1/2011, emisă de Guvern pe data de 11.01.2011,  s-a recurs la diminuarea unor pensii recalculate conform dispoziţiilor din legea 19/2000.

Menţionăm că legea 119/2010 nu prevede nici o reducere sau penalitate pentru pensiile anticipate, acordate după 20 de ani de serviciu, ca „pensii publice de asigurări sociale”, considerând că acestea sunt „pensii de vechime, în sensul legii 19/2000”.

Rezultă că art. 6 din OUG1/2011 este ilegal, prin dispoziţia sa că „pensiile recalculate vor fi plătite în cuantumul rezultat”,  excedând astfel legislaţiei de referinţă, respectiv legea 119/2010, legea 19/2000 şi Legea 263/2010, lege organică. Este clar că Legea 119/2010 nu prevede diminuarea pensiilor recalculate ca pensii publice de asigurări sociale. Aşa dar, legiuitorul a înţeles să respecte principiul constituţional şi european al neretroactivităţii legii civile. Numai că, prin OUG1/2011, nesocoteşte acest principiu, stabilind în art. 6, că „se va plăti cuantumul rezultat prin recalculare”. În felul acesta, OUG1/2011 încalcă şi prevederile Legii 263, privind pensiile unitare de asigurări sociale, lege anterioară OUG1/2011. Această lege dispune, la art. 169, că: “…. (5) In situaţia in care cuantumul pensiei, aferent punctajului mediu anual rezultat in urma aplicării prevederilor alin. (1)—(4) este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine acest cuantum până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se obţine un cuantum al pensiei mai mare.”

Tot o “greşeală” a legiuitorului este şi prevederea art. 8 din legea 119/2010, respectiv:- “Pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b), pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, potrivit legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite, condiţii speciale sau alte condiţii de muncă se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:…”,. Este vorba de aplicarea prevederilor H.G. 1249/2001, modificate prin legea 90/2007, care preia dispoziţiile H.G. 1294/2001 şi pentru militarii pensionaţi înainte de anul 2001.

Toate aspectele menţionate mai sus demonstrează clar că legiuitorul a încălcat legislaţia în vigoare, diminuând ilegal, prin OUG1/2011, unele pensii ale militarilor, care nu mai erau pensii militare de stat, omiţând aplicarea dispoziţiilor legale şi constituţionale referitoare la menţinerea în plată a pensiei în cuantumul rezultat conform legii anterioare (respectiv Legea 164/2011), în situaţia că, prin recalculare, ar fi rezultat o pensie mai mică. Legiuitorul nu a vrut să ţină seama de faptul că, din momentul intrării în vigoare a legii 119/30.06.2010, pensiile militare nu mai existau, acestea devenind pensii publice de asigurări sociale, deci trebuiau tratate în această calitate, nu ca pensii militare de stat.

Ca urmare a nesocotirii dispoziţiilor legale menţionate, un număr apreciabil de pensionari militari suportă o măsură luată cu nerespectarea legislaţiei în vigoare.

A.N.C.M.R.R. îşi exprimă speranţa şi cerinţa ca această nedreptate să fie eliminată cât mai curând posibil, aşa cum a promis actualul Guvern.

ŞEFUL SERVICIULUI  JURIDIC

Cdor.(r) Alexandru  CONSTANTIN

FESTIVITATEA DEPUNERII DE COROANE

ÎN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE 
- ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI -

           Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.
           Astăzi, 25 octombrie 2014, cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, membrii Subfilialei "VLAD ŢEPEŞ"-Piteşti a C.M.R.R. au participat, alături de autorităţile locale şi de unităţile militare din Garnizoana Piteşti,  la festivitatea depunerii de coroane de flori la Monumentul Tanchiştilor din Municipiul Piteşti .

          Cu această ocazie transmit un sincer LA MULŢI ANI împreună cu dorinţa de unitate tuturor cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, şi aduc mulţumiri participanţilor la această festivitate.

     PREŞEDINTELE SUBFILIALEI "VLAD ŢEPEŞ"-PITEŞTI
            Col.(rz.)
                           Alexandru MONEA

           La festivitatea depunerii de coroane de flori a participat şi delegaţia Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate Filiala 1 Piteşti condusă de preşedintele acesteia , dl. Col.(rz.) Victor POPESCU, fapt pentru care îi aducem sincere mulţumiri şi îi transmitem dorinţa de unitate a tuturor militarilor activi, în rezervă sau în retragere împreună cu un sincer  

La mulţi ani !

25 OCTOMBRIE !

                                                           Ziua Armatei Române

Ziua de 25 octombrie 1944 rămâne înscrisă cu litere de aur în istoria neamului românesc.Este ziua când graţie efortului de sânge al poporului român şi,mai ales al braţului înarmat al acestuia -armata-, ultima porţiune de pământ a Transilvaniei de nord-vest, răpită prin odiosul dictat de la Viena, a fost eliberată de cotropitorii germani şi horthyşti revenind la ţara mamă.

Cu mare greutate se poate afla, în analele trecutului românesc, perioade mai dureroase, mai grave şi mai primejdioase, pline de consecinţe incalculabile, decât aceea din vara şi toamna anului 1940. Întocmai,ca în alte rânduri Polonia de-a lungul ultimelor trei veacuri, România, ajunsă în plin proces de izolare politico-diplomatică pe plan internaţional şi, ca atare lipsită de orice sprijin prompt şi eficient din afară, frământată de puternice contradicţii interne şi, pe deasupra, pândită, din toate părţile, de imense pericole, disputată şi râvnită de unele dintre marile puteri europene (în primul rând de către URSS şi Germania ) a ajuns în postura unui pacient.

Asemenea acestuia, România a fost pusă pe masa de operaţie şi , în ciuda tuturor evidenţelor contrare, în ciuda tuturor protestelor şi dezacordurilor, amputată fără niciun fel de  şovăire.În mai puţin de trei luni, România Mare, opera atâtor generaţii şi rămasă veşnic legată de memorabilul an 1918, s-a prăbuşit, pierzând prin voinţa învingătorilor de moment şi ca efect direct al poftelor nesăbuite ale imperialismelor vecine, mari şi mici o treime din teritoriu şi din populaţie, mai precis aproximativ 100.000 km şi 7 milioane de locuitori în marea lor majoritate români. Acest proces dureros a fost deschis, în spiritul pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939, de URSS, care prin două note ultimative, la 26 şi 27 iunie 1940 a pretins cedarea imediată a Basarabiei  şi Nordului Bucovinei, lucru care s-a şi întâmplat.România a menţionat, în chip precis că admitea evacuarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei , ceea ce, evident, nu era totuna cu cedarea lor prin acte în regulă.

Notele ultimative sovietice nu numai că au inaugurat, ci, pur şi simplu, au declanşat procesul dezintegrării teritoriale a României Mari. Odată satisfăcute pretenţiile Moscovei, cine mai putea, într-adevăr stăvilii acţiunile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia şi URSS? În consecinţă, guvernul de la Bucureşti a fost silit să iniţieze tratative cu Sofia şi Budapesta. Tratativele cu Bulgaria în legătura cu Cadrilaterul(Dobrogea de Sud) s-au desfăşurat la Craiova, iar cele cu Ungaria la Turnu Severin. Acestea din urmă au eşuat însă în faţa pretenţiilor exacerbate ale Ungariei horthyste în privinţa Transilvaniei, astfel că, finalmente,Germania şi, respectiv, Italia, au convocat pe reprezentanţii Bucureştilor şi Budapesta la Viena unde, la 30 august 1940, le-au  impus semnarea unui document (arbitraj denumit în mod oficial,dar un veritabil dictat ) în virtutea careia România era silită să transmită Ungariei partea de nord-vest a Transilvaniei însumând 42.610 km şi aproximativ 2,3 milioane de locuitori.

Lovitura de palat de la 23 august 1944 în urma careia Mareşalul Ion Antonescu şi principalii membrii ai guvernului său au fost arestaţi din ordinul regelui Mihai I , a determinat, în mod firesc, schimbarea orientării politice a României. După cum afirma regele Mihai I în Proclamaţia sa către ţară difuzată la posturile de radio în seara zilei de 23 august 1944, România se situa în tabăra Naţiunilor Unite, retrăgându-se din războiul  purtat alături de Axă şi solicita acestora încheierea unui armistiţiu. Se mai preciza, în mod expres în acelaşi document că, pentru eliberarea întregului teritoriu naţional de sub ocupaţia forţelor hitleriste şi horthyste, România era decisă să lupte împreună „cu  armatele aliate şi cu ajutorul lor,mobilizând toate forţele naţiunii. ”

            Armata română a aflat în seara zilei de 23 august 1944 la orele 22.35despre ieşirea României „din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite ”, în urma difuzării la radio a Proclamaţiei către ţară a regelui Mihai I. Rapiditatea cu care armata a răspuns noii orientări politice şi militare a ţării a fost apreciată ca un eveniment unic în istoria celui de-al doilea război mondial. Această atitudine s-a datorat convingerii majorităţii armatei că, în acele momente dramatice pentru ţară, în care România trebuia să suporte concomitent puternica ofensivă sovietică pe front şi bombardamentele necruţătoare ale aviaţiei anglo-americane în zona din interior, războiul dus alături de Germania, care nu acordase atenţia necesară apărării teritoriului românesc, nu mai avea sens.

            La scurt timp după arestarea Mareşalului Ion Antonescu, Marele Stat Major român a emis trei directive operative pentru conducerea „ operaţiilor tuturor forţelor armate de uscat, aer şi marină, până la stabilirea raporturilor de comandament în cooperarea viitoare cu trupele Naţiunilor Unite”. Primele două directive operative emise cu ziua de 23 august 1944 aveau drept obiectiv eliberarea capitalei şi a zonelor adiacente acesteia de trupele hitleriste, acţiune desfăşurată până la 31 august, precum şi încetarea „oricărui act de agresiune contra forţelor sovietice”.

            Operaţiunile militare desfăşurate între 23-31 august 1944 reprezintă prima etapă a războiului antihitlerist la care s-a angajat România după 23 august, înlesnind considerabil asaltul Aliaţilor contra Reichului nazist şi, în primul rând, au creat condiţii din cele mai prielnice pentru ofensiva Fronturilor 2 şi 3 ucrainiene, care au depăşit „din marş” faimoasa linie fortificată Focşani-Nămoloasa-Brăila, înaintând fără lupte 600 de km, până la graniţele Bulgariei şi Iugoslaviei .

Prin Directiva operativă nr.51 emisă la 30 august,cea de-a treia, Marele Stat Major român stabilirea armatelor 1 şi 4 române obiectivele imediate şi ulterioare în vederea eliberării teritoriului naţional vremelnic ocupat de armata germană şi ungară „ să se interzică orice încercare de pătrundere a inamicului spre trecătorile Carpaţiilor Meridionali şi Apuseni, interesând, îndeosebi, menţinerea zonelor Braşov, Turda, Beiuş, Arad, Timişoara, iar ulterior să treacă la acţiuni ofensive mai importante pentru cucerirea Ardealului de Nord”.

            Armatele 1şi 4 române au acţionat la nord de Carpaţii Meridionali şi la vest de Carpaţii Occidentali pe un front de circa 900 de km ( la începutul lunii septembrie 1944),200 km ( la 26 septembrie) şi 120 km (la 12 octombrie), pătrunzând în dispozitivul de luptă germano- ungar  aproximativ 350 de km. Fixarea şi urmărirea inamicului în interiorul arcului carpativ pe direcţia Braşov, Cluj, Carei a înlesnit ofensiva armatelor sovietice în Carpaţii Orientali spre  Târgu Mureş , Dej, Satu Mare.

            După ce a oprit , până la 8 septembrie 1944 înaintarea trupelor germane şi ungare spre coronamentele carpatine româneşti, Armata 4 română a acţionat ofensiv în podişul transilvan, împreună cu forţe ale armatelor de arme întrunite 27 şi 7 de gardă sovietică, reuşind să respingă, până la 4 octombrie 1944, trupele germane şi ungare la nord de râurile Mureş şi Arieş. Cele mai grele lupte s-au desfăşurat în zona Iernut, Oarba de Mureş, în special pe pantele Dealului Sângeorgiu,unde insistenţa comandantului Armatei 27 sovietice, de a se cuceri această poziţie puternic fortificată prin atacuri frontale, fără sprijin de aviaţie a făcut ca Armata 4 română să piardă numai în acea zonă 7000 de militari români (morţi,răniţi şi dispăruţi). Concomitent în Banat, Armata 1 română, cooperând cu forţe ale armatelor 46 şi 53 sovietice, a respins, până la 5 octombrie 1944 trupele inamice dincolo de frontiera naţională.

        

            Ofensiva propriu-zisă pentru eliberarea părţii de nord-vest a României a fost declanşată la 9 octombrie 1944, acţiunile militare încadrându-se în operaţia ofensivă „Debreţin” concepută şi executată de Înaltul Comandament sovietic, care a vizat şi eliberarea părţii estice a Ungariei (până la Tisa).

            Armata 4 română încadrată iniţial la flancul drept de Armata 7 de gardă sovietică, apoi de Armata 40 sovietică, iar la flancul stâng de Armata 27 sovietică, a dezvoltat ofensiva pe direcţia generală Luduş, Bonţida, Jibou, Carei, pătrunzând rapid, după eliberarea Clujului (la 11 octombrie 1944 de către  Divizia 18 infanterie română şi Divizia 4 infanterie sovietică) prin „Poarta Someşului”, până pe adevărata frontieră a ţării, pe care a depăşit-o la 25 octombrie 1944, la est de linia Carei, Satu Mare .Concomitent, forţe din Armata 1 română au eliberat Crişana, în cooperare cu forţe din Armata 27 sovietică şi din  Grupul hipomecanizat „General Pliev”.

            Eliberarea părţii de nord –vest a României ocupată de Ungaria în 1940 a permis generalului Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4 române, să se adreseze militarilor din subordine şi să releve în Ordinul de zi nr.395 bis din 29 octombrie 1944 eroismul şi dăruirea militarilor:

 „Azi când avangărzile trec pe pământ străin pentru desăvârşirea înfrângerii definitive a duşmanului, gândul meu se îndreaptă către voi cu dragoste şi admiraţie pentru faptele voastre de arme. Peste veacuri veţi fi slăviţi , voi ofiţeri şi ostaşi care aţi eliberat Ardealul”.

            Victoria a fost obţinută prin lupta a 525.702 de militari români, angajaţi de la 23 august 1944 în operaţii militare cu trupele germane şi ungare , din care pierderile s-au cifrat la 58.330 (morţi, răniţi şi dispăruţi). Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la peste 79.937 de militari.

            Glorie eternă Armatei române!

                                                                        Locotenent- colonel(rz)dr.Ştefan Ciobanu

ÎN ATENŢIA MEMBRILOR C.A.R. !

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBICUL SE VA EFECTUA ÎN ZILELE DE :

            LUNI           27 octombrie ÎNTRE ORELE 10.00-12.00

            MARŢI        28 octombrie ÎNTRE ORELE 10.00-12.00

            MIERCURI 29octombrie ÎNTRE ORELE 10.00-12.00

                         BIROUL SUBFILIALEI

EVENIMENTELE LUNII OCTOMBRIE

Evenimente importante


01 Octombrie 2014 - Ziua Internaţională a Muzicii;
04 Octombrie 2014 - Ziua Internaţională a Animalelor;
05 Octombrie 2014 - Ziua Mondială a Educaţiei (din 1994 sub egida UNESCO);
09 Octombrie 2014 - Ziua Mondială a Poştei (La 9 octombrie 1874 a fost infiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală . România este membru fondator!).
17 Octombrie 2014 - Ziua Internaţională pentru eradicarea sărăciei;
24 Octombrie 2014 - Ziua Naţiunilor Unite;
31 Octombrie 2014 - Ziua Internaţională a Mării Negre.

Zilele genurilor de armă şi specialităţilor militare


01 Octombrie 2014 - Ziua Scafandrilor Militari (La 1 octombrie 1976 s-a înfiinţat prima unitate de scafandri - Centrul de Scafandri - Constanta .)  38 ani ;
09 Octombrie 2014 - Ziua Resurselor Umane (La 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă, "I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare", organizată pe două "diviziuni", din care ulterior au evoluat structurile de personal/resurse umane din Armata României.) 152 ani ;
25 Octombrie 2014 - ZIUA FORŢELOR ARMATE ROMÂNE (La 25 octombrie 1944, în timpul celui de-al doilea razboi mondial, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au eliberat, la Carei, ultima brazdă de pământ românesc aflată sub ocupaţia hortistă. Sărbătorirea Zilei Armatei Române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959.). 55 ani ;
30 Octombrie 2014 - Ziua Relaţiilor Publice Militare (La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA -înfiinţată la sfârsitul lunii octombrie 1991), s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relatii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, structura poartă denumirea de: Direcţia informare şi relaţii publice.). 21 ani ;